un trigger comun pentru alergii.

dispozitivul este format dintr-un flacon ce are la capăt o piesă bucală şi care eliberează medicaţia sub formă de particule fine prin apăsarea recipientului în suport, moment în care pacientul trebuie să inspire coordonat cu acţionarea flaconului. Cele mai multe medicamente pentru tratamentul astmului se găsesc sub această formă.

o substanţă (cum ar fi un aliment sau polenul) pe care organismul uman o percepe ca fiind periculoasă şi poate provoca o reacţie alergică.

o reacţie exagerată la o substanţă sau în anumite condiţii produsă de eliberarea histaminei sau de substanţe similare histaminei în celulele afectate.

saci mici cu pereţi subţiri situaţi la capetele cele mai mici ale căilor respiratorii din plămâni, unde se realizează schimbul de oxigen şi dioxid de carbon.

se administrează pe cale orală şi au ca acţiune deschiderea căilor respiratorii, reducerea inflamaţiei şi scăderea producţiei de mucus.

medicament utilizat pentru tratamentul infecţiilor cauzate de bacterii. Antibioticele nu protejează împotriva viruşilor şi nu împiedică răcelile comune.

medicamente care opresc acţiunea histaminei, care duce la apariţia de simptome alergice.

medicament care reduce inflamaţia.

o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii. Astmul produce episoade recurente de respiraţie şuierătoare (wheezing), lipsă de aer (dispnee), apăsare în piept şi tuse.

organisme infecţioase care pot provoca sinuzită, bronşită sau pneumonie.

medicament bronhodilatator deschide căile respiratorii prin relaxarea musculaturii din jurul căilor respiratorii. Aceste medicamente pot fi cu acţiune de scurtă durată (medicamente pentru criza de astm) sau cu acţiune pe termen lung (medicamente ce controlează astmul). Beta2 agonişti cu acţiune de scurtă durată sunt medicamente folosite pentru a ameliora simptomele astmului, atunci când apar.

o boală care poate fi controlată, dar nu vindecată.

sunt conducte fibrocartilaginoase rezultate din bifurcarea traheei la locul de bifurcare.

sunt cele mai mici ramuri ale căilor respiratorii în plămâni. Ele se conectează la alveole (saci de aer).

un medicament care relaxează muşchii din jurul căilor respiratorii.

Contractura musculaturii netede din pereţii bronhiilor si bronhiolelor cu diminuarea consecutivă a diametrului interior al acestora. Bronhospasmul antrenează o îngustare temporara a bronhiilor şi deci o reducere a debitului de aer care le traversează provocând fie o şuierătură la expiraţie fie o tuse.

a se vedea spacer.

un motiv de a nu utiliza un tratament sau un medicament.

reduc inflamaţia căilor respiratorii şi sunt cele mai frecvent utilizate medicamente cu acţiune pe termen lung şi recomandate ca tratament de primă intenţie de toate ghidurile de tratament a astmului.

muşchiul principal al respiraţiei situat la baza plămânilor.

un gaz incolor, inodor  care este format în ţesuturi şi este transportat la plămâni pentru a fi eliminat prin expiraţie.

tulburare a respiraţiei caracterizata prin modificarea ritmului si intensităţii mişcărilor respiratorii.

intensificare, accentuare, acutizare.

act fiziologic prin care se elimină din plămâni aerul inspirat

un filtru care înlătura particulele din aer prin trecerea forţarea a acestuia prin straturi ce conţin pori microscopici

fragmente mici din pielea si părul animalelor de casă. Firele de păr plutesc în aer, se aşează pe suprafeţe şi constituie o mare parte din praful din casă. Părul de pisica este o cauza clasică de reacţii alergice.

numărul de respiraţii pe minut.

respiraţie accelerată şi profundă.

o substanţă care este eliberată de către sistemul imunitar după ce a fost expus la un alergen. Când inspiri un alergen, celulele mastocite situat în nas şi plămâni eliberează histamină. Histamina se ataşează apoi de receptorii de pe vasele de sânge din apropiere, pe care le determină să se dilate. De asemenea, histamina se leagă de alţi receptorii situaţi în ţesuturile nazale, cauzând roşeaţă, umflături, mâncărimi şi modificări în secreţii.

un motiv de a folosi.

un răspuns al organismului la factori nocivi ce include roşeaţă, umflături, durere.

tragere de aer în plămâni.

a se vedea aerosoli presurizaţi dozaţi.

un dispozitiv pentru inhalarea de medicamente care vin sub formă de pulbere.

lucruri care atunci când sunt inhalate supără la nivelul nasului, gâtului sau a căilor respiratorii (a nu se confunda cu alergen).

o listă de boli anterioare ale unei persoane, condiţiile actuale, simptome, medicamente şi factori de risc de sănătate.

este o metodă nouă de diagnostic şi monitorizare a inflamaţiei pulmonare în astm. Este de asemenea o metodă neinvazivă. Producţia de oxid nitric creşte semnificativ dacă plămânul este inflamat şi de obicei nivele crescute de oxid nitric în aerul expirat sunt un semn de astm.

include diverse metode de urmărire a modului în care evoluează boala. Pentru astm se folosesc în mod frecvent peak-flow-metru, spirometria, măsurarea oxidul nitric (monoxidul de azot) în aerul expirat, sputa indusă

ciuperci microscopice parazite ce eliberează spori care plutesc în aer, similar polenului. Mucegaiul este un trigger comun pentru alergii şi poate fi găsit în zonele umede, cum ar fi subsolul sau baia, precum şi în mediul liber, în iarbă, grămezi de frunze, fân sau sub ciuperci.

un material produs de glandele din căilor respiratorii, nas şi sinus. Mucusul curăţă şi protejează anumite părţi ale corpului, cum ar fi plămânii.

este un dispozitiv care transformă medicaţia pentru astm în aerosoli fini ce pot fi inhalaţi printr-o piesă bucală sau mască ce acoperă nasul şi gura. În general, este folosit de pacienţi care nu pot utiliza inhalatorul, cum ar fi nou-născuţi, copii mici, oameni care sunt foarte bolnavi sau persoane care au nevoie de doze mai mari de medicamente.

element esenţial în procesul de respiraţie pentru a susţine viata. Acest gaz incolor, inodor constituie proximativ 21% din aer.

este un aparat ieftin, portabil, uşor de utilizat cu care se poate măsura cât de bine circulă aerul în plămânul tău. Acest aparat măsoară volumul de aer ce iese din plămâni la un expir rapid şi forţat (debitul expirator de vârf, PEF) şi se măsoară în litri/minut.

conţine informaţii despre cum, cât şi când să îţi iei medicaţia pentru astm, ce să faci dacă accidental de expui la un factor declanşator al crizei de astm. De asemenea, planul de învaţă cum să apelezi la trepte de salvare până când reuşeşti să te întâlneşti cu medicul tău pentru ca lucrurile să nu agraveze prea tare.

Inflamaţie a unui lob sau a unui segment pulmonar, provocată în mod obişnuit de pneumococ sau de virusuri şi manifestată prin febră, tuse, junghiuri, frisoane, expectoraţii.

pulbere fină, de obicei galbenă produsă de către plante şi copaci; un alergen.

un test în care un dispozitiv ataşat la un deget măsoară nivelul de oxigen din sânge.

este procesul fiziologic fundamental prin care se realizează absorbirea oxigenului şi eliminarea dioxidului de carbon. A se vedea inhalare şi expiraţie.

ceea ce cineva va simţi ca urmare a unei boli sau afecţiuni, cum ar fi de exemplu durere, tuse sau dificultăţi de respiraţie.

cavităţi situate în interiorul craniului.

sistemul de apărare al organismului care ne protejează împotriva infecţiilor şi a substanţelor străine.

are forma unui balon şi este de obicei confecţionat din plastic. Scopul lui este de a fi un spaţiu de depozitare ce păstrează medicaţia din momentul în care este eliberată din dispozitivul de inhalare de tip aerosoli presurizaţi dozaţi până când este inhalată în plămâni.

un test de bază a funcţiei pulmonare care măsoară cât de mult şi cât de repede se mişcă aerul din plămâni.

conţine preparate utilizate pentru a preveni şi trata simptomele alergice nazale.

mucus sau flegmă.

este o metodă recent introdusă pentru diagnosticul şi monitorizarea astmului. Dacă pacientul nu expectorează spontan este rugat să inhaleze printr-un nebulizor aerosoli cu sare. Aceştia vor provoca tuse cu expectoraţie. Sputa este apoi prelucrată şi se măsoară gradul de inflamaţie din plămân

programe de cercetare efectuate cu pacienţi pentru a evalua un nou tratament medical, un medicament sau un dispozitiv. Scopul studiilor clinice este de a găsi noi metode şi de îmbunătăţite a tratamentului diverselor boli şi a condiţiilor speciale.

o medicaţie cu acţiune pe termen lung (medicamente ce controlează astmul) care deschide căilor respiratorii.

un test sau o serie de teste care măsura multe aspecte ale funcţiei pulmonare şi a capacităţii; De asemenea, sunt menţionate ca şi teste ale funcţiei pulmonare.

tub elastic fibros şi cartilaginos, care leagă laringele de bronhii şi prin care circulă aerul necesar respiraţiei din cavitatea bucală sau nazală în bronhii.

factor declanşator care determină apariţia simptomelor de astm sau le agravează.

o tuse "umedă", care implică tuse cu mucus.

actul de hidratare a aerului.

produs biologic, care se administrează prin injecţii şi care protejează organismul de o boală specifică prin stimularea propriul sistem imunitar al organismului.

Respiraţie şuierătoare acută, întotdeauna pe aceeaşi tonalitate, perceptibila la inspiraţie si la expiraţie sau doar la inspiraţie.